Promisiunile și programele electorale au o conotație negativă în România, sau mai ales în România, și mare parte a electoratului le privește drept minciuni, exagerări sau vorbe dulci de prostiti lumea, spuse de candidații la funcții politice doar pentru a fi aleși, iar apoi, odată instalați în funcții, le uita prin sertare, unde se așterne praful pe el, la fel cum se așterne praful și pe multe din orașele, localitățile și comunele din Romania, odata ce câștigătorul s-a instalat la primărie, la consilul județean, sau în alte foruri de conducere.  Iar prin prisma experiențelor anterioare, aceste convingeri ale electoratului cu privrire la promisiunile electorale, sunt în mare parte justificate, în multe localități. Dar pentru că promisiunile, planurile, și programul electoral reprezintă până la urmă intenția declarată a fiecărui candidat, acestea trebuie analizate în sine in mod serios, aplicat, cu prezumția că măcar o parte din ele se vor materializa, iar dacă nu se vor materializa, că măcar intenția declarată e una sinceră, și reprezintă viziunea respectivului candidat, sau ceea ce el și-ar dori să se întâmple, în cazul în care ar reuși să le poată face posibile.

Este de datoria fiecărui alegător să se convingă, să discearnă, dacă intenția fiecărui candidat de a înfăptui lucrurile pe care le promite e una sinceră, sau exagerata, și e rolul candidatului sa-i convingă pe acestia că intențiile lui sunt legitime și sincere. Pe lângă asta, însă, mă interesează, în primul rând, ca alegător, să văd ce crede fiecare candidat despre ce trebuie făcut, înainte chiar să mă convingă că este și omul potrivit să facă acele lucruri; vreau să văd întâi planul, să văd că direcția pe care o propune se alinează cu dorințele și aspiratiile mele, înainte să decid dacă respectivul e sau nu în măsură să facă ce zice că vrea să facă. La fel ca într-o relație comercială, economică, sau alt tip de parteneriat,  o mare parte  din relație se bazează pe perspectivă, pe ce este posibil dacă lucrurile decurg conform așteptărilor, planurilor, previziunilor, fără a știi dinainte dacă lucrurile se vor materealiza în viitor. Cu o astfel de perspectivă în minte m-am dus la lansarea programului politic al candidatului la primăria orașului Târgu-Mureș în 2020, Soós Zoltán, și din această latură, a “cum ar fi dacă ar fi ce zice candidatul că vrea să facă..” m-am uitat peste programul politic al acestuia, din care am extras câteva puncte pe care le consider importante.

“Trebuie să se elimine complet sistem de corupție care a acaparat orașul ca o caracatiță, timp de 20 de ani.”

Soós Zoltán și-a lansat programul politic la sediul să de campanie de pe strada Călărașilor 18, unde a invitat pe oricine dorește să se implice în schimbarea paradigmei administrație orașului, și unde a promis un birou “deschis și liber”, în completă opoziție față de actualul mediu închis al “sistemului Florea” de la primărie.

Ca impresii generale am rămas plăcut surprins de organizare, de acomodarea oferită oaspeților, incluzând căști pentru traducere simultană în română și maghiară, la un eveniment la care s-a vorbit la fel de mult în ambele limbi, și nu în ultimul rând, programul în sine prezentat la fel, complet bilingv. A fost o mostră de respect pentru ambele etnii numeroase ale orașului, și pentru  oricine este interesat să vadă ce vrea să facă eventualul primar Soós Zoltán pentru orașul Târgu-Mureș, de ce candidează și cum își propune să schimbe viața oamenilor după un mandat sau mai multe de primar.

Iar Soós Zoltán își propune cel puțin două mandate, pentru că planul său politic se bazează pe o viziune de 10 ani și se numește “Programul de Reconstrucție a orașului Târgu Mureș”. Reconstrucție pentru că Târgu Mureș, sub “sistemul Dorin Florea” din ultimii 20 de ani, sistem căruia îi declară deschis război (și care, conform dlui. Soós Zoltán nu se referă doar la persoana actualului primar), e un “sistem de corupție care a acaparat orașul ca o caracatiță, timp de 20 de ani” , un sistem care a condamnat orașul la subdezvoltare și în timpul căruia Târgu-Mureș a fost devansat chiar de orașe mai mici din Transilvania, precum Alba Iulia și Bistrița. Deși programul politic e al candidatului Soós Zoltán, acesta spune că a fost “scris” de 10 mii de oameni, de 10 mii de Târgu-Mureșeni ale căror opinii, nevoi, doleanțe se regăsesc in cele 100 de puncte ale programului. Programul conține 100 de puncte concise, din care am extras 20  de măsuri care pot contribui la îmbunătățirea calității vieții și la dezvoltarea sustenabilă a acestui oraș.

Stimularea economiei

Pentru situația economică slabă a orașului Soós Zoltán indetifică lipsa unei strategii economice a orașului care il face indezirabili pentru investitori, și lipsa specialiștilor și a forței de muncă bine pregătită. Printre măsurile menite să rezolve aceste probleme se numără:

• Înființarea unui Consiliul Consultativ al Întreprinzătorilor, un consilu apolitic, din care vor face parte reprezentanți ai sectoarelor de producție, servicii și comerț, iar deciziile de dezvoltare economică se vor lua numai după consultarea acestu consiliu
• Înființarea unui Biroul al Investitorilor în carul primăriei care va facilita procedurile de avizare, iar firmele cu investiție de cel puțin 150.000 euro sau care vor crea minim 10 locuri de muncă vor primi consultanță și servicii de consiliere gratuită din partea acestui birou
• Proiect pentru incurajarea industriei medicale și a turismului medical in noul cartier al instituțiilor medicale intre Cornișa și Spitalul Nou
• Clădirea Liceului de Chimie Industrială va fi pusă la dispoziția tinerilor întreprinzători pentru a crea un incubator pentru startup-uri locale, iar fosta fabrica de cărămidă va fi achiziționata și transformată în primul parc tehnologic târgmureșean.
• Ghișeul unic (pentru reducerea birocrației): toate problemele cetățenilor gestionate în același birou, cu număr de înregistrare automat și urmărirea online a stadiului solicitărilor.

Dezvoltarea orașului și infrastructură

Pentru dezvoltarea orașului planul lui Soós Zoltán se bazează pe funcționalizarea zonei metropolitane, care va mari șansele de atragerea de fonduri europene pentru proiecte de infrastructură majoră. Printre aceste proiecte se numără:

• Construcția propriei centuri ocolitoare în partea de nord a râului Mureș, în zona localităților Ungheni-Nazna-Sântana de Mureș-Ernei, cu o lungime de aproximativ 25 de kilometri, cu punctul de întâlnire cu centura propusă de către Guvern situat în zona localității Ernei.
• Mutarea în subteran a căii ferate între Gara Mara și Gara Mică
• Lansarea unui studiu, împreună cu Asociația Zona Metropolitană a Târgu-Mureș pentru construirea unui tren suburban în care să conecteze zona metropolitană cu Luduș și Reghin pentru a mari mobilitatea și conectivitatea regiunii, ai ales între parcurile industriale.

Oraș verde, Smart City, management trafic

Pârâul Pocloș nu este o emblemă a orașului cu care ne putem mândri, deși ar putea fi. Astfel, sub mandatul lui Soós Zoltán , Pocloșul ar urma să fie “transformat într-un culoar modern verde care traversează Municipiul, având piste de biciclete, străzi pietonale și zone de agrement amenajate pe tot parcursul acestuia.”

Alte măsuri pentru reducerea poluării și gestionarea traficului:

“Până în 2030 ori încetează să mai emită noxe care ne afectează ori decidem închiderea combinatului.”

• Piste pentru biciclete ca alternative reale la cele mai aglomerate rute din oraș
• Amplasarea de stații de încărcare pentru transport ecologic (mașini electrice, biciclete/trotinete electrice) și bănci inteligente care permit încărcarea telefoanelor, scaunelor rulante, cu ajutorul panourilor solare
• Strada Bolyai va deveni pietonală , un loc de promenadă cu terase, cafenele și locuri de distracție (iar spațiile publice în general vor fi puse la dispoziția artiștilor)
• Autobuze școlare dedicate elevilor pentru reducerea aglomerației  dimineața și după-amiază.
• Parcare supra-etajată în 2022 de 500 de locuri în spatele Teatrului Național și alte doua din 2024, cea de la Mureș Mall cu 400 de locuri

Programe sociale, tineret și sport

• Pentru Valea Rece și alte zone defavorizate: cursuri de pregătire profesională, și programe de crearea locuri de muncă și de incluziune socială, pentru care vor fi accesați bani europeni.
• Birou juridic pentru consilierea persoanelor nevoiașe

Centralele termice vechi devin centre comunitare pentru persoanele în vârstă, centre de socializare pentru copii cu dizabilități, sau centre culturale pentru cartiere.

• dublarea sumei alocate curățeniei în școli (actual 10 lei/elev) pentru a nu mai fi nevoiți părinții să cumpere hârtie igienică sau cretă

• Sport în cartiere:mini-terenuri de sport in cartiere: panouri de baschet, mese ping-pong gratuit

Multe din măsurile propuse de candidatul la primăria Municipiului Târgu-Mureș, Soós Zoltán, sunt proiecte ambițioase, pe termen lung, iar îndeplinirea lor depinde de mulți factori (Fonduri Europene, Consiliul Județean, Consiliul local, și în definitiv, de alegerea lui în funcția de primar). Însă, chiar dacă multe din aceste planuri este posibil să nu se potă realiza, din lipsă de voință politică, din lipsă de fonduri, sau pur și simplu pentru ca sunt prea complexe, și reprezintă situații ideale, care nu se pot replica în realitate, proiectele electorale rămân, sau ar trebui să rămână unul din criteriile de bază pentru alegerea în funție a unui candidat.

Măsurile din acest program identifică multe din problemele orașului, la care oferă soluții concrete. Pe parcursul campaniei electorale vom analiza și programele și măsurile celorlalți candidați. În ultimă instanță, însă, rezolvarea problemelor cu care se confruntă orașul depinde de votul cetățenilor, care pot alege măsuri punctuale, necesare dezvoltării orașului în locul înverșunării etnice. La Târgu Mureș ne-am obișnuit să votăm contra “al lor” și pentru “al nostru”, mentalitate care a oprit progresu, și a creat stagnare sau declin, de parcă nu al nostru, al tuturor, este orașul. Nu putem rămâne în urmă față de celelalte orașe, față de România, doar pentru că nu e “al nostru” la butoane. Nu există “ei” și “noi” cum nu există două Târgu Mureș, ci există unul singur, multicultural, divers etnic, bogat în istorie, tradiții și obiceiuri, și e în egală măsură al fiecăruia dintre noi, și a venit timpul să alegem ce e bine pentru noi toți nu să ne luptăm contra noi înșine la infinit.