Reclamele la casele de pariuri, cazinouri virtuale si păcănele au devenit omniprezente pe televizoarele românilor, mai ales în prime-time și în timpul competițiilor sportive. Un clip recent al vloggeruui Mircea Bravo cere interzicerea reclamelor la jocurilor de noroc s-a viralizat, și a ajuns să aibă milioane de vizualizări. Comunitatea Decic s-a alaturat demersului și a creat o petiție online în acest sens.

Multe reclame la jocurile de noroc crează impresia îmbogățirii a tuturor celor care jooacă, un fel de reclamă mincinoasă, exploatează personele vulnerabile din societate cu probleme de adicție, și ne putem doar imagina ce impact au aceste reclame asupra copiilro sau a adolescenților. Deși mutlă lume se așteaptă la o intervenție din partea statului pentru a limita reclamele care inundă viața publică despre jocurile de noroc, în loc să limiteze acest fenomen, statul chiar trăiește de pe urma celor care își pierd zilnic banii la jocurile de noroc, chiar și de pe urma promovării jocurilor de noroc.

Câștigurile jucătorilor cât și profiturile firmelor de pariuri sunt o sursă de venit pentru guvern, prin taxarea acestor. Multă lume însă nu știe că guvernul taxează până și reclamele la jocuri de noroc care ne inundă seară-de-seară televizoarele.  Da, ați citit bine, guvernul percepe o taxă de 5% din bugetul de publicitate folosit de firmele de jocuri de noroc și pariuri sportive prin care rulează spoturile publicitare la TV.

Activitatea jocurlor de noroc reprezintă monopol de stat pe teritoruil Romaniei, iar guvernul organizează aprobarea și taxarea acestor activități prin ONJN Oficiul National pentru Jocuri de Noroc, iar activitatea si regulile de desfașurare a acestor jocuri de noroc este reglementata prin ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 77 din 24 iunie 2009.

Conform acestei ordonanțe, pe langă diferitele taxe percepute operatorilor și organizatorilor jocurilor de noroc pentru tipul de jocuri organizate, taxe pe aparate, etc, guvernul percepe și o taxă pe promovarea acestor jocuri. Astfel conform ordnanței, se percepe o taxă de 5% din valoare contractelor de marketing folosite de organizatorii jocurilor de noroc.

Legea se referă la toate tipurile de promovare, astfel, 5% din urmatoarele cntrate de promovare :

“(2) Contractele având ca obiect promovarea mărcilor, platformelor, aplicațiilor sau activităților de jocuri de noroc prin amplasarea mesajelor publicitare în localități și pe drumurile publice sau prin intermediul unui serviciu de televiziune, precum și orice act prin care se modifică valoarea contractului vor fi comunicate Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc de către organizatorul de jocuri de noroc în termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii.”

Puteam doar să ne imaginăm cât costă un spot publicitare la o televizune cu audiență maximă, în orde de vârf, în timpul meciurilor din campionatele naționale, europene, cat și la mondiale, sau ale programelor in prime-time. Desigur, sumele percepute de televiziuni pentru astfel de spoturi publicitare sunt secrete, dar ne putem imagina sume de oridinul miilor, sau zecilor de mii de euro pentru un singur spot publicitar, la o singră, televiziune.

De exemplu, Cancan.ro spune ca “Bugetul minimum acceptat de televiziunea PRO TV este de circa 30.000 de euro. În schimbul acestei sume, primiți câteva difuzări și nu neapărat în prime-time.” Libertatea titrează  că un spot publicitare a ajuns sa coste 15,000- 20,000 Euro, si asta la televiziunil emici. <<Cele mai dezavantajate sunt televiziunile medii și mici, care au ajuns să vândă un spot difuzat cu 15 – 20 de euro și chiar mai puțin. Atât costă un spot pe o multinațională: 15 euro. (Vorba unui slogan al unui hipermarket: “Atât! Atât de ieftin!”) Un preț ridicol.>>

Ne e greu sa extrapolam la cateva televiziuni de mare audiența, cu 5-6 spoturi pe seara, în primitime, pentru reclame la jocuri de noroc, cazinouri si case de pariuri, doar într-o seară normală, fară să vorbim de evenimente sportive cu miză mare unde costurile publicitare sunt mult mai mari,  și vorbim deja de sute de mii de euro doar pentru niște reclame pe termen scurt. Adaugați la aceasta bugetele de marketing online, reclame fizice, și alte forme de promovare. Din toate aceste bugete, statul își ia partea, 5%.

Cei 5% sunt doar taxă pe buget de marketing. La aceasta se adauga taxa pe câștiguri ale jucătorilor, taxa anuală pe locație, pe tip de aparat, pe profiturile organizatorilor. Există un o intreagă anexă la ordonanța de urgență care detaliază tipurile de taxe in funcție de tipul jocului organizat.

 

In anexa ONJN sunt cuprinse si alte tipuri de taxe anuale, pe care le puteti consula mai jos:

 

La un astfel de nivel de taxare, statul a gasit o vacă bună de muls. Doar în anul 2022, conform declarațiilor contabile aflate pe site-ul ONJN, statul a strans 26 de milioane de lei din taxarea jocurilor de noroc.

Astfel, departe de intenția guvernului de a interzice astfel de reclame, când ele, în definitiv, aduc și mai mulți bani la bugetul statului.

E greu de înțeles de ce statul profită de pe urma acestor activități dăunătoare, adictive, care distrug mii de vieți. Putem spune același lucru despre acciza la țigări sau alcool. Dar sa profiți pâna și de pe urma reclamelor la astfel de activități e un nivel cu totul aparte de cinism.

Pe măsură ce atracția jocurilor de noroc continuă să pătrundă pe ecranele și în viețile noastre, este important să ne amintim de consecințele acestei industrii care pot fi devastatoare. De la distrugerea de vieți până la distrugerea țesutului social al comunităților noastre, costurile jocurilor de noroc sunt ridicate.  După cum spune faimoasa zicală, “Casa câștigă întotdeauna” – iar adevărații perdanți sunt adesea cei care își pot permite cel mai puțin acest lucru.

Întro astfel de lume de câine, de exploatare, te-ai aștepta ca statul să fie cel puțin un arbitru, dacă nu un apărător al celor vulnerabili, însă în nici un caz să particpe la împărțirea profitului chiar și din promovarea unor activități toxice. E ca și cum statul ar primi bani din reclame ale industriei petroliere despre faptul că noxele sunt ceva beneifc pentru cetățeni.

În cele din urmă, este timpul să îi facem pe cei de la putere să răspundă pentru acțiunile lor. A profita de pe urma promovării jocurilor de noroc în loc să le limiteze promvarea lor, este inacceptabil. Guvernul trebuie să acorde prioritate bunăstării cetățenilor săi în detrimentul propriilor câștiguri financiare. Trebuie să cerem reglementări și practici mai bune care să protejeze persoanele vulnerabile de pericolele jocurilor de noroc excesive. Este timpul ca guvernul să facă ceea ce este corect, în loc să continue să exploateze această industrie pentru propriul beneficiu.

P.S. “Niciodată nu va exista un stat cu adevărat liber și luminat până când statul nu va recunoaște individul ca fiind o putere superioară și independentă, din care își derivă întreaga putere și autoritate, și pe care îl tratează ca atare.” Henry David Threau (1817-1862)- Naturalist și eseist american